De ce uneori viaţa e atît de dură?

De ce cînd totul e atît de perfect şi iată că vine un telefon de la cineva apropiat şi îţi zice cu glas tulburător o veste atît de groaznică?

De ce şă nu stai să rîzi,dar tu plîngi?

De ce să nu fie totul ca înainte?

De ce?

Curg lacrimi pe butoanele pe care acum le apăs tremurînd..Aş vrea să întorc înapoi acele clipe frumoase cînd erai în viaţă,înalt,frumos,cu-un spate lat..Bărbat ca floarea! Avea cu ce se mîndri,are doi copii fenomenali..Ne era-i atît de drag şi scump, mereu glumeai,zîmbeai şi împărtăşai cele mai frumoase amintiri din viaţă cu noi, cu familia mea..


Ia acum,că te alfi undeva la porţile raiului..Aş vrea să vă mulţumsc pentru faptul că aţi fost o persoană foarte importantă îndeosebi pentru tatăl meu,ba chiar cel mai bun prieten!Nu vă vom uita niciodată..ne pare foarte şi foarte rău de cele întîmplate..

Regrete..